marți, 20 noiembrie 2012

Venus

De o frumusete rapitoare a carei stralucire a inflacarat mii de minti,
priveste cu iubire pura peste pamantenii care au adorat-o.
Zeita a iubirii si a procrearii,sotia celebrului Vulcan isi indreapa obsesiv ochii catre sora geamana,
Terra,care poarta in pantece samanta
civilizatie.Obsesia se transforma in disperare iar disperarea in foc si pucioasa,
desi simbolul fertilitatii se vede stearpa si parjolita de Imparatul de Foc
de care s-a apropiat prea mult.

Venus,pentru ca de ea vorbesc, aflandu-se la 108 milioane de kilometrii de Soare,primeste putin mai multa
 energie de la maretul astru,iar asta nu i-ar fi fost parca indeajuns...

Inconjurata  de o atmosfera formata in proportie de 96 % din gaz carbonic,
gaz care se comporta ca geamurile unei sere,face ca
temperatura de pe suprafata planetei sa sara peste 450 de grade Celsius !
Trei straturi de nori situate la o altitudine de 50-70 de kilometrii inconjoara
suprafata,unii dintre acestia provocand ploi de acid sulfuric .

Diametrul planetei e de 12.092 km,cu 650 de km mai putin ca Terra,
fiind a doua planeta de la Soare dupa Mercur.


 Aproximativ 80% din suprafata venusiana este acoperita de campii vulcanice netede,
 Doua tinuturi muntoase "continente" alcatuiesc restul
de suprafatei acestuia, una situata
în emisfera nordica a planetei, iar cealalta la sud de ecuator.
Continentul din nord se numeste Terra Istar, dupa Ishtar,
 zeita Babiloniana a dragostei si este de aproximativ de marimea Australiei.
 Muntele Maxwell este cel mai înalt munte de pe Venus, se afla pe Ishtar Terra.
Varful sau este cu 11 km mai sus decat cota suprafetei medii venusiene.
Continentul sudic se numeste Terra Afrodita,
dupa zeita dragostei din mitologia greaca si este cel mai mare dintre cele doua
 regiuni muntoase, avand aproximativ
dimensiunea Americii de Sud.



Venus orbiteaza Soarele la o distanta medie de circa 108 milioane de kilometri (circa 0,7 UA),
 si efectueaza o orbita la circa 224,65 zile. Desi toate orbitele planetare sunt eliptice,
a lui Venus este cea mai apropiata de forma circulara, cu o excentricitate mai mica de 0,01.
 Când Venus este între Pamânt si Soare, pozitie cunoscuta sub numele de conjunctie inferioara,
 are apropierea maxima de Pamânt pe care o poate avea orice planeta,
distanta medie fiind de 41 de milioane km.
Planeta ajunge la conjunctia inferioara o data în medie la fiecare 584 de zile.
Datorita scaderii excentricitatii orbitei Pamântului,
distanta minima va deveni mai mare în urmatoarele mii de ani.
De la anul 1 pâna în 5383, sunt 526 de apropieri la mai putin de 40 de milioane km;
 dupa care nu mai este niciuna timp de 60.200 de ani. În perioadele
de excentricitate ridicata, Venus se poate apropia pâna la 38,2 milioane km.

Toate planetele Sistemului Solar orbiteaza în sens trigonometric atunci când sunt vazute de
deasupra polului nord al Soarelui, dar Venus se roteste în sens orar (fenomen denumit „rotatie retrograda”)
o data la fiecare 243 de zile pamântene—de departe cea mai lenta perioada de rotatie a oricarei
planete cunoscute. Ecuatorul suprafetei venusiene se roteste cu 6,5 km/h, în vreme ce rotatia
 Pamântului la ecuator este de 1.670 km/h. O zi siderala venusiana dureaza, astfel,
mai mult decât un an venusian (243 de zile pamântene, fata de 224,7). Datorita rotatiei retrograde,
durata unei zile solare pe Venus este semnificativ mai mica decât cea a unei zile siderale.
Ca urmare a duratei relativ mari a zilei solare de pe Venus, un an venusian dureaza circa 1,92 zile venusiene.
 Pentru un observator al suprafetei planetei Venus, Soarele pare sa rasara la vest si sa apuna la est,
 iar durata de la un rasarit la urmatorul este de 116,75 de zile pamântene (ziua solara venusiana fiind,
de aceea, mai scurta decât cea de pe Mercur, de 176 de zile pamântene).

 Un aspect curios al orbitei venusiene si
 al perioadelor de rotatie este intervalul mediu de 584 de zile între apropierile maxime
de Pamânt, care este aproape egal cu cinci zile solare venusiene. Ipoteza unei rezonante
cu Pamântul a orbitei si rotatiei nu este însa posibila.

Venus nu are niciun satelit natural,desi asteroidul 2002 VE68 se afla
acum în relatie cvasiorbitala cu ea. În secolul al XVII-lea, Giovanni Cassini a observat un
satelit în jurul lui Venus, botezându-l Neith, care a fost vazut de numeroase ori
 în urmatoarele 200 de ani, dar s-a determinat în cele din urma ca în majoritatea
cazurilor era vorba de stele aflate în vecinatatea aparenta a ei. Studiile lui Alex Alemi
 si David Stevenson din 2006 asupra modelelor Sistemului Solar timpuriu, efectuate la
 California Institute of Technology, arata ca probabil cu miliarde de ani în urma,
Venus avea cel putin un satelit creat printr-un eveniment major de impact.

Studierea cu instrumente stiintifice moderne a inceput in decada a sasea a secolului XX .
Primul apart care a fost trimisa spre Venus a fost o sonda sovietica numita Venera 1pe data de 19 mai 1961,a carei misiune era de a survola planeta .Misiunea a fost un esec,contactul cu sonda pierzandu-se la doar 7 zile de la lansare .

Urmatoarea misiune a fost una americana numita Mariner 1 .Asemeni celei sovietice,misiunea sondei lansate spre Venus era de a survola planeta.Lansarea  programata la data de 22 iulie 1962 a fost un esec.

Americanii insista si programeaza o alta misiune ,Mariner 2, la data de 14 decembrie 1962.



Urmeaza replicile sovieticilor cale lanseaza pe rand Venera 2 (27 februarie 66)si Venera 3(1 martie 66) ambele soldate cu cate un esec.Desi e catalogata ca un esec,misiunea inregistreaza o premiera.Venera 3 este prima sonda  care se prabuseste pe alta planeta .

Dar sovieticii insista si obtin primul lor mare succes cu Venera 4 lansata in octombrie 18,1967.Sonda transite de la 24 de km de deasupra norilor lui Venus .
Au urmat o serie de misiuni replica ameicane
(Mariner 10,Pioneer Venus Orbiter,Pioneer Venus Multiprobe etc)
dar minunile incep sa apara din partea robustelor sonde sovietice,care reusesc sa ajunga pe suprafata planete si sa transmita pentru prima data imiagini cu peisaje de pe alte planete !
Venera 5 ,o sonda atmosferica, lansata pe data de 15 mai 1969,transmite timp de 53 de minute de la 24 de km d deasupra norilor venusieni,Venera 6 lansata pe 17 mai 1969,tot o sonda atmosferica ,transmite de la 10 km timp de 51 de minute .
Imparateasa misiunilor spre Venus este insa Venera 9(23 octombrie 1975) care este prima asolizata pe Venus si care transmite primele imagini de pe suprafata planetei !A functionat timp de 51 de minute in conditii extreme .Temperaturi de peste 450 de grade C la o presiune atmosferica de pana la 90 de ori mai mare ca pe Pamant !

Venera 10 (23 ocrombrie 1979) a transmis date timp de 51 de minute,fiind folosita si ca releu de transisie .


Venera11(25 decembie 1978) este prevazuta cu modul de asolizare.
A trecut la numai 34.000 de km de planetă; a eliberat modului de asolizare și servit ca releu de transmisie,a asolizat și a transmis timp de 95 de minute de la suprafață; nu toate instrumentele au funcționat,din pacate.

Venera 12  (25 decembrie 1978) a trecut la numai 34.000 de km de planetă; a eliberat modului de asolizare si servit ca releu de transmisie modul de asolizare 25 decembrie 1978 asolizare succes parțial a asolizat și a transmis timp de 95 de minute de la suprafata.

Venera 14  identică cu Venera 13 ( 5 martie 1982 ) a eliberat modul de asolizare și servit ca releu de transmisie modul de asolizare pe  5 martie 1982  a transmis de la suprafață timp de 57 minute.



Venera 15 URSS 1983–1984  a cartografiat radar planeta

 Venera 16 URSS 1983–1984  a cartografiat radar planeta; identică cu Venera 15

Vega 1misiune a URSS (11 iunie 1985 )a survolat planeta în drum spre cometa Halley,este un  eșec,modulul pentru studiul planetei a fost eliberat prea devreme

 Vega 2 (15 iunie 1985) a survolat planeta în drum spre cometa Halley  a transmis de la suprafață timp de 56 minute.

Misiune dupa misiune,tainele planetei sunt dezvaluite,Venus simbol al frumusetii isi arata coltii de sub mantia de norii.
Conditiile oferite intrec orice imaginatie iar enigmele descoperite inca dau batai de cap oamenilor de stiinta .
Inca nu se stie de ce Venus se invarte mai lent decat ar trebui sa o faca,de ce se invarte invers fata de restul tututror planetelor din sistemul nostru solar ,de ce dintr-o sora geamana a Terrei a devenit pustiul parjolit de sulf care este astazi...

Asemeni zeitatii a carui chip l-a imprumutat ,Venus ramane  la fel de misterioasa si precauta in as destainui misterele .Ramane in seama generatiilor urmatoare sarcina de a o indupleca pe Zeita in speranta cuceririi ei .

Sursa:Wikipedia (ro)